scrisoareS-a vorbit mult despre organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni de-a lungul timpului, începând cu anul 2007 atunci când Camera Deputaţilor a adoptat legea nr. 299

Aproape în fiecare an s-a promis mai apoi organizarea Congresului de către diverşii miniştri care au condus faimosul DPRRP, care între timp şi-a schimbat şi numele de câteva ori.

Românii de pretutindeni au adus multe miliarde de euro de-a lungul timpului, iar acele sume trimise familiilor sau folosite pentru construcţii au intrat în economia românească şi în visteria statului român prin perceperea de taxe şi impozite.

Congresul Românilor de Pretutindeni a fost vehiculat de diverşi politicieni ca pe o concesie pe care statul român ar face-o diasporei, aceşti oameni care au părăsit România tocmai din cauza politicienilor şi a celor care au guvernat ţară fără niciun fel de respect faţă de cetăţean. Deşi se vorbeşte de multe milioane de cetăţeni români care trăiesc în afara ţării, suntem reprezentaţi de 4 deputaţi şi 2 senatori, unii dintre aceştia nici măcar nu răspund mesajelor trimise, se duc doar şi votează în Parlament în numele diasporei.

Organizarea diasporei nu este un lucru uşor, iar acesta devine şi mai complicat atunci când Bucureştiul îşi exercită influenţa de la distanţă prin diverse manipulări politicianiste şi interesate. Mai nou, ochii guvernanţilor stau acum pe economiile diasporei care se doresc a fi « investite » în România.

Având în vedere toate acestea precum şi o lege votată în 2007 fără ca Diaspora să fie consultată, transmitem un mesaj românilor de pretutindeni prin care îi invităm la o adevărată dezbatere şi organizare, departe de influenţa politică a Parlamentului românesc.

Diaspora este reprezentată în Parlament de oameni numiţi de partidele politice din România, cărora nu li se cer semnături de susţinere în colegiile din străinătate unde doresc să candideze, Legea electorală îngrădind accesul candidaţilor independenţi din Diasporă, singurii care au legitimitate, nefiind afiliaţi la partide politice care nici măcar nu au filiale în ţările pe care le reprezintă.

 

Iată şi motivele pentru care considerăm că o întâlnire a românilor de pretutindeni ar trebui să fie organizată în afara României:

  1. Finanţarea evenimentului de către Camera deputaţilor nu garantează în niciun fel independenţa acestuia
  2. Nici măcar în momentul de faţă nu sunt clare scopurile şi obiectivele acestui congres
  3. Metodologia prin care se doreşte invitarea unor reprezentanţi la congres este confuză şi nerealistă
  • Obţinerea a 500 de semnături olografe este nerealistă, mai ales în comunităţi unde distanţele sunt mari, ca de ex. Canada şi SUA;
  • Pretenţia de a menţiona pe formulare seria paşaportului românesc este absurdă şi complet lipsită de practicalitate;
  • Formularele nu sunt disponibile nici măcar în acest moment, cu foarte puţin timp înainte de data limită de depunere;
  • Ambasadele şi consulatele nu sunt la curent de absolut nimic vizavi de înregistrarea cetăţenilor români, menţionată în lege;
  • Majoritatea celor care doresc să se înscrie la acest congres sunt lipsiţi de informaţii clare şi nimeni nu este disponibil pentru a le lămuri;

 

De prea multe ori au fost organizate evenimente cu dedicaţie, de aceea dorim să transmitem disponibilitatea mai multor asociaţii şi organizaţii de a organiza şi participă la o întâlnire cu adevărat a românilor de pretutindeni.

Un grup de organizare va luă fiinţă în curând, de aceea invităm persoanele interesate în a participa la organizare să ne contacteze la:

intalnire_diaspora_2016@gmail.com

Cerem, de asemenea, Parlamentului României şi în special deputaţilor şi senatorilor diasporei, să anuleze organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni, deoarece, aşa cum am amintit mai sus, nu va oglindi în niciun fel realitatea existentă în diasporă.

 

Cristian Bucur, preşedinte Asociaţia Jurnaliştilor Români de Pretutindeni (AJRP), vicepreşedinte al Congresului Româno-Canadian (COROCAN), Canada;

Daniel Țecu, presedinte FADERE, Federatia asociațiilor de români din Europa

Grigore Culian, New-York Magazine, Statele-Unite;

Nina Ghiţă, avocat, membră a baroului din Grecia;

Simona Botezan, jurnalistă, Statele-Unite;

Nelu Godja, Preşedinte al RÖKU Rumänisch Österreichischer Kulturkreis Unirea şi al Radio TV Unirea din Austria

Ben Todică, Radio 3zzz & Ch 31 TV Romanian Community

Dan Boanță, jurnalist Amronews-American Romanian News

Gelu Vlașin, scriitor, Madrid, Spania

Lucreţia Berzintu, jurnalistă, Israel

Mariana Mihăilă, preşedinta Fundaţiei DutchRO, Olanda